Atmosfera terestra. Elemente de favorabilitate sau nefavorabilitate pentru organismul uman si activitatile turistice

Lucrarea de faţă îşi propune să surprindă interrelaţiile complexe şi foarte puternice, care există, pe de o parte, între factorii şi elementele/fenome­nele meteo-climatice şi organismul uman, iar pe de altă parte, între mani­festările meteo-climatice şi activităţile din domeniul turistic (cu accent special pe procedurile climatoterapeutice, care pot fi practicate/aplicate în staţiunile balneoclimaterice). Aceasta se adresează în special specialiştilor geografi care îşi vor desfăşura activitatea în domeniul turismului, dar şi tuturor acelora care, într-un fel sau altul, sunt antrenaţi în acest sector sau chiar îşi desfăşoară activitatea de bază în cadrul acestuia. Lucrarea prezintă, prin prisma specialistului climatolog, relaţia atmosferă/ climat - om - turism, o relaţie, de multe ori, minimalizată sau chiar neglijată. Aceasta vine din necesitatea reală de a poziţiona corect rolul jucat de atmosfera terestră prin factorii, elementele şi fenomenele meteo-climatice în viaţa noastră de zi cu zi, în starea noastră de sănătate/boală, dar şi în posibilităţile extraordina­re pe care aerul atmosferic îl joacă în activităţile turistice şi mai ales în turismul balneoclimateric. În primul capitol al lucrării (Importanţa complexului factorilor meteo-clima­tici pentru organismul uman şi activităţile turistice), sunt analizate intercondiţio­nările dintre factorii climatogeni cosmici şi tereştri şi starea de confort/disconfort a organismului uman în raport cu aceştia. Totodată, acolo unde este cazul, sunt conturate elementele de legătură între factorii meteo-climatici şi organismul uman. Radiaţia solară, gazele din componenţa atmosferei terestre, vaporii de apă, aerosolii, poluanţii din aer, starea electrică a atmosferei, ionii din aer, circulaţia aerului prin intermediul maselor de aer, a fronturilor atmosferice şi a vânturilor, condiţiile fizico-geografice şi climatice în care trăim, artificializarea mediului de viaţă sunt puse în relaţie directă cu organismul uman şi cu activităţile din do­meniul turismului. În al doilea capitol (Importanţa complexului elementelor şi fenomenelor me­teo-climatice pentru organismul uman şi activităţile turistice), demersul ştiinţific urmăreşte acelaşi mod de abordare, axat pe impactul/influenţa elementelor me­teo-climatice (temperatura aerului, umiditatea atmosferică, nebulozitatea, durata de strălucire a Soarelui, precipitaţiile atmosferice, presiunea şi vântul) sau a unor fenomene cu caracter special asupra individului uman şi asupra turismului. Al treilea capitol (Indici bioclimatici, climato-turistici şi climatici) este desti­nat prezentării sintetice a unor indici bioclimatici, climato-turistici şi climatici cu ajutorul cărora noi putem cuantifica favorabilitatea spaţio-temporală a climatului pentru locuire şi practicarea turismului. Capitolul al patrulea (Bioclimatul staţiunilor turistice româneşti) este desti­nat caracterizării bioclimatice a teritoriului României atât din punct de vedere temporal prin prezentarea condiţiilor bioclimatice pe parcursul anului în România, cât şi spaţial, prin intermediul zonării/etajării bioclimatice. Din considerente de spaţiu şi timp, în acest demers, s-a intervenit cu detalieri puţine (câte un exemplu pentru fiecare etaj bioclimatic). De altfel, literatura de specialitate abundă în ast­fel de studii şi exemple locale, pentru că, pentru aproape fiecare locaţie turistică cu vocaţie balneoclimaterică, s-a realizat o caracterizare de acest gen. În ultimul capitol, de climatoterapie (Aerul şi terapia prin intermediul facto­rilor şi elementelor acestuia"), sunt prezentate principalele proceduri climatice şi asociate pe care fiecare dintre noi putem să le practicăm, în timpul liber, în aria localităţii de domiciliu sau în staţiunile turistice de profil, cu scopul menţinerii şi întăririi sănătăţii, al tratării diferitelor afecţiuni sau al recuperării în urma unor boli. Avem convingerea că lucrarea, prin aplicabilitatea şi utilitatea acesteia, va fi bine primită în rândul comunităţii geografice şi al publicului dornic de cunoaştere.