Orizonturi logice ale libertatii. Virtuti pedagogice si juridice ale logicii naturale

Diversitatea și complexitatea interconexiunilor dintre formele de manifestare a raționalității naturale ce caracterizează și pe care se întemeiază educația, morala și dreptul constituie o realitate atât de evidentă, încât este greu să considerăm că am putea-o desluși și/sau reglementa de pe pozițiile stricte ale logicii clasice sau ale celei moderne, ale logicii formale sau neoretoricii, ale deducției sau inducției, ale logicii modale sau ale celei deontice, ale teoriei argumentării sau formalismelor logico-matematice etc. Într-o măsură mai mică sau mai mare, noțiunile, judecățile și raționamentele pedagogice, morale, juridice și chiar cele politice, ideologice, teologice sau economice operează cu fiecare dintre aceste tipuri de logică, intensionalul și extensionalul, demonstrativul și discursivul, formalul și „nonformalul" fiind la fel de utile și la fel de relevante atunci când stabilim fundamentele lor logice. Ele nu trebuie să fie analizate și folosite separat, ci ca un tot unitar, care vizează gândirea și limbajul educațional, moral, juridic, politic, economic etc., în întreaga lor complexitate, cu toate conexiunile și interdeterminările care se manifestă între raționalitate și celelalte dimensiuni definitorii ale naturii umane. Această logică specială care trebuie să descrie nu doar diferitele operațiuni specifice gândirii și limbajului educațional, moral sau juridic, ci și întreaga arhitectonică a unei raționalități care, în ultimă instanță, stabilește ca sens al vieții permanenta înălțare a omului spre adevăr, bunăstare și valoare, spre dreptate, libertate și demnitate nu poate fi decât logica naturală. Ea este singura care ne poate conduce spre aceste valori, ne poate povățui pe calea spre ideal. Și aceasta pentru că, așa cum am mai susținut și cu alte prilejuri, fundamentele libertății și ale dreptății, pe care ar trebui să le slujească, deopotrivă, morala, știința, religia, pedagogia și dreptul, respectiv activitatea politică, economia, cultura, educația și justiția, nu pot fi găsite decât în gândirea, limbajul și manifestările naturale ale oamenilor, a căror descifrare, reglementare și corectitudine nu pot fi pe deplin asigurate dacă nu se întemeiază, în primul rând, pe achizițiile logicii naturale. Aceasta este, din punctul nostru de vedere, cea mai în măsură să explice și să consolideze interferențele dintre raționalitatea naturală, raționalitatea politică, raționalitatea economică, raționalitatea morală, raționalitatea teologică, raționalitatea juridică, raționalitatea pedagogică și celelalte forme de conciliere a libertății individuale cu necesitatea și raționalitatea socială. Tocmai de aceea, considerăm că logica naturală este cea mai autentică și mai adecvată logică a libertății.