Politicile macroeconomice in tarile candidate la zona euro. Provocari si reflectii

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, prin prisma deroga­rii in ceea ce priveste adoptarea monedei unice euro, a inspirat adop­tarea, de catre Academia Romana, a unui program prioritar de cerce­tare intitulat „Economia Romaniei si sistemul euro", dat spre realizare entitatilor de cercetare din cadrul Institutului National de Cercetari Eco­nomice „Costin C. Kiritescu".Programul „Economia Romaniei si sistemul euro" este de aceeasi anvergura ca si cel care l-a precedat in problematica pregatirii Roma­niei pentru integrarea europeana si, din acest punct de vedere, dupa mai bine de patru ani de studii in domeniu, incepute inainte de con­semnarea actului juridic al aderarii, el s-a dovedit tot asa de stimulativ pentru cercetatori si patrunzator ca demers stiintific, ca si studiile din perioada preaderarii.Lucrarea propusa spre tiparire, Politicile macroeconomice in ta­rile candidate la zona euro. Provocari si reflectii, este rezultatul cer­cetarilor intreprinse la nivelul Centrului de Cercetari Financiare si Monetare „Victor Slavescu", aduse la zi prin studiul realizat in 2010 si intitulat „Masuri de recalibrare a politicilor macroeconomice in noile state membre ale Uniunii Europene care urmeaza sa adopte moneda unica", derulat in cadrul programului prioritar deja mentionat. Aceasta isi propune sa prezinte ideile, concluziile analizelor si propunerile pro­iectului de cercetare, intr-un context mai problematic ca oricand, de­terminat de recenta criza financiara si economica internationala, dar care nu ne exonereaza de judecarea perspectivei trecerii la euro, ca proiect fundamental al uniunii monetare si politice la nivelul Uniunii Europene.Fara indoiala, procesele de convergenta reala si nominala pentru tarile in cauza au devenit mai dificile, structural si nuantat, ele s-au inversat temporar, iar repunerea lor pe trend se anunta mai compli­cata, atat timp cat socurile crizei nu vor fi resorbite, iar cresterea eco­nomica nu redevine sustenabila in fata provocarilor reprezentate de evolutiile datoriilor suverane si ajustarile deficitelor bugetare la nive­lul standardelor impuse de Pactul de Stabilitate si Crestere. Nu in ultimul rand, trebuie sa observam ca preocuparile pentru calendarul adoptarii monedei unice au crescut, nu neaparat in sensul unei mai bune conturari a datelor, cat mai ales in directia realizarii unei pregatiri complexe a statelor, prin care sa se evite impactul si dificulta­tile utilizarii euro puse in evidenta abia acum, in conditiile crizei, in cazul unor state membre ale Uniunii Europene din prima linie. Tocmai din acest motiv, o constientizare prin publicarea rezultatelor cercetato­rilor nostri, la acest moment, o consideram oportuna si utila.Proiectul de cercetare, baza a acestei lucrari, a fost realizat de catre un colectiv mixt, format din cercetatori ai Centrului de Cercetari Financiare si Monetare „Victor Slavescu" din Academia Romana si cadre didactice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza", Iasi, Facul­tatea de Economie si Administrarea Afacerilor si de la Universitatea „Spiru Haret", Bucuresti, Facultatea de Finante si Banci.Antrenarea acestui colectiv mixt vine sa ne convinga de interesul academic mai larg, inclusiv teritorial, pentru provocarile realitatilor economice si financiare, ale prezentului global, la care trebuie sa faca fata politicile macroeconomice dedicate conditionalitatilor impuse de realizarea unei uniuni monetare si economice functionale si, mai ales, credibile, nu numai pentru noii aderenti, ci si pe plan international. In acest context, credem ca este util sa mentionam ca lucrarea pe care o supunem atentiei cititorilor este si expresia unui exercitiu reiterativ de dezbateri indelungate (2005 - 2010) in cadrul workshop-urilor spe­cializate organizate in cadrul Centrului de Cercetari Financiare si Mo­netare „Victor Slavescu".Trebuie sa admitem ca zona euro, desi a fost expusa unor socuri si critici care trebuie privite cu obiectivitate, demonstreaza consistente care intaresc ideea ca a trecut testul practic al viabilitatii sale. Acest test in­tereseaza din punct de vedere stiintific, intrucat reintoarcerea la un euro post-criza are nevoie de noi inarmari teoretice, lucru „devoalat" de chiar parintele monedei unice - Otmar Issing - atunci cand a afirmat ca pro­iectul euro nu este inca terminat. Dr. Napoleon Pop, CS ICoordonator stiintific