Contabilitate. Acte normative necesare pentru armonizarea cu sistemul contabil al Uniunii Europene aplicabil in Romania din 1 ianuarie 2003

Legea contabilitatii Nr. 82 din 24 decembrie 1991 republicata Ordinul nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV?a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate Ordonanta nr. 61 din 30 august 2001 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 Ordinul nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene Legea nr. 310 din 22 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 Legea privind impozitul pe profit Legea contabilitatii nr. 82 din 1991 republicata in temeiul art. III din Ordonanta Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 531 din 31 august 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 310/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, dandu-se articolelor o noua numerotare CUVANT INAINTE Evolutia societatii este grevata esential pe amplificarea continua a capacitatii de informare. Fiinta umana probeaza astfel o permanenta vocatie spre progres si civilizatie. Traim in imperiul INFORMATIEI, intr-o lume a competitiei unde adevarata „avere” se masoara in cantitatea si calitatea informatiei detinute la un moment dat. Ea prevaleaza adeseori potentialul economic, tehnologic sau militar. Un eveniment recent si cvasicunoscut confirma aceasta opinie. Transformarea instantanee a simbolurilor unei superputeri in adevarate ruine a capatat deja dimensiuni planetare. „Tragedia americana” are la origine, in ultima instanta, o „criza de informare” sau mai exact o lipsa totala a informatiei de prevenire, absolut necesara oricarui sistem de securitate. In acelasi context, retinem aprecierea lui Napoleon Bonaparte care considera ca „informatia exacta, detinuta la momentul oportun asigura 99% din victoria oricarei batalii”. Fara indoiala, printr-o lege a compensatiei, marele perdant al strategiei militare din cursa istoriei a reusit sa patrunda adeseori in adancimile spiritului. Mileniul III, in care am avut privilegiul sa pasim impreuna, va fi dominat indiscutabil de o noua mare putere si anume, informatia structurata la nivelul sistemelor informationale. Informatia constituie o abstractizare, un produs al cunoasterii inteligente, dar in acelasi timp o realitate omniprezenta. Lucrarea de fata ne obliga sa abordam succint un sistem de informare specializata. In viata cotidiana socotim mereu. Intr-un anumit gen de memorie consemnam veniturile realizate, determinam cheltuielile necesare pentru desfasurarea oricarei actiuni mai importante. Plecarea intr-un concediu, achizitia sau constructia unei locuinte, cumpararea unui autoturism etc. solicita deopotriva dimensionarea corecta a costului estimat in corelatie directa cu resursele financiare acoperitoare. Dincolo de aceste observatii, un fapt se impune a fi mentionat. O anumita valenta a contabilitatii a patruns discret si ireversibil in viata noastra. Altfel spus, devenim contabili chiar daca explicit nu o recunoastem. Este adevarat ca nu intotdeauna „tinem conturile”, nu determinam indici sau indicatori economici. In schimb, deliberat sau fara sa ne dam seama, realizam o permanenta apelare a „stiintei conturilor”. Termenul francez „compter” (a socoti) isi are originea in latinescul „computare” (a calcula). La randul ei, expresia calcul deriva din latinescul „calculus” (pietricica). Asocierea are la baza faptul ca acest banal obiect a constituit unul din procedeele rudimentare de realizare a evidentei. Contabilitatea nu se reduce numai la un calcul propriu-zis si cu atat mai putin la o numarare sau socotire. Le presupune insa pe amandoua. Ea este calitativ superioara socotitului, deoarece printre altele, coreleaza un ansamblu de calcule coerente, desfasurat dupa anumite reguli. La modul cel mai general, contabilitatea reprezinta un sistem logic si rational de informare specializata, supus unor conventii si norme definite social. Activitatea economica reprezinta un domeniu fundamental pentru existenta societatii omenesti, pentru ameliorarea continua a conditiei umane. Omul nu poate exista fara sa produca, asa cum la randul ei productia nu are ratiune fara consum. De problemele economice sunt legate constant cele mai importante aspiratii ale societatii si individului. Factori cu actiune discreta modifica frecvent valoarea parametrilor obiectiv: cifra de afaceri, cost, solvabilitate, profit, rentabilitate etc. Interventia deliberata si in timp util a factorului uman poate corecta abaterile dereglante sau, in anumite situatii, diminueaza efectul lor negativ. Desfasurarea si finalitatea oricarui act economic sunt influentate de procesul conducerii, de calitatea deciziei elaborate la momentul oportun. Tranzitia si reforma economiei romanesti, transformarile si restructurarile acesteia sunt costisitoare economic si social. Supravietuirea firmei in conditii de fiscalitate crescuta, pretul ridicat al creditului, potentiala concurenta a firmelor straine pe piata interna, imposibilitatea penetrarii pietelor externe, instabilitatea legislatiei, fluctuatia preturilor, inflatia si reducerea puterii de cumparare, sunt agravate de lipsa capitalului autohton. Lumea in care existam dispune de resurse limitate. Suntem obligati sa cultivam realmente un comportament rational in activitatea economica, fundamentat pe ordine si prevedere. Mediul economic, intreprinderea, piata, inclusiv comportamentul subiectului economic se afla in continua miscare. Ceea ce a fost valabil „ieri” poate fi depasit „maine”. In consecinta, mentinerea echilibrului care corespunde aceluiasi obiectiv, profitul, necesita mereu actiuni corective care revin gestiunii, modului de administrare si conducere. In managementul modern gestiunea nu se limiteaza exclusiv la domeniul contabil-financiar, dar le presupune cu prioritate. La orice nivel s-ar afla, managerul gestioneaza, de fapt, domeniul sau de responsabilitate, declansand actiuni in scopul obtinerii unui efect maxim cu un efort minim. In timp ce gestiunea mentine echilibrul, conducerea defineste strategia obtinerii acestui efect maxim cu un efort minim, evident pentru o perioada limitata. Arta conducatorului este de a percepe, daca se poate anticipat, momentul in care echilibrul risca sa fie depasit. El trebuie sa cuantifice, de asemenea, marimea „pretului” platit pentru realizarea obiectivului propus. In ultima instanta, toate eforturile si actiunile intreprinse pe plan economic au o trasatura comuna: pot fi exprimate pecuniar, ceea ce inseamna implicit interventia directa a CONTABILITATII. Informatia contabila pusa la dispozitia managerului, in parametrii ei esentiali, sub forma „tabloului de bord” a generat contabilitatea conducerii, numita curent si contabilitate manageriala. Ea constituie unul dintre circuitele abordarii patrimoniului in sistemul dualist. Tehnica moderna de calcul si in primul rand computerul au patruns spectaculos in procesul de culegere, prelucrare si stocare a informatiei contabile. A devenit o realitate sistemul informational managerial (MIS – Management Information System), care semnifica in esenta un grup de subsisteme informationale interconectate, generatoare a unui ansamblu de informatii necesare functionarii optime a entitatii patrimoniale. Literatura americana de specialitate apreciaza ca in cadrul MIS, contabilitatea reprezinta nucleul fundamental. In cadrul sistemului informational economic, contabilitatea constituie principalul instrument decizional, deoarece: - consemneaza in mod integrat, analitic si complet, mijloacele si resursele unei gestiuni economice, sub aspectul marimii, pozitiei, structurii si destinatiei lor; - parametrii obiectiv pe care agentul economic tinde sa-i realizeze (cost, profit, cifra de afaceri, solvabilitate) sunt consemnati in dinamica lor interna de catre contabilitate; - activitatea economica urmareste optimizarea unor relatii de echilibru valoric intre efort si efect, venituri si cheltuieli, mijloace si resurse. Tinerea sub control a acestor relatii implica utilizarea obligatorie a contabilitatii; - legitimitatea conducerii si a competentei manageriale este realizata prin cifrele contabilitatii; - cea mai mare parte a informatiilor economice din mediul firmei, cca. 47%, sunt de natura contabila. Procesele manageriale din economie se fundamenteaza pe sistemul informational economic, iar in cadrul acestora, informatia contabila joaca un rol esential. Prioritatea informatiei contabile in sistemul decizional si implicit in sistemul informational economic deriva din urmatoarele particularitati: - dispune de un grad de certitudine si relevanta superior celorlalte sisteme de informare; - prin „dubla reprezentare” a patrimoniului pune in evidenta relatii „discrete”, de interdependenta intre substanta materiala a averii (Mijloace) si abstractizarea lor juridica, provenienta acestora (Resurse); asigura prin mijloace si procedee specifice (cont, balante, bilant, inventar, calculatia costurilor etc) atat o cunoastere globala, cat si analitica a perimetrelor studiate; - gradul de corelare, agregare si verificare a realitatii informatiei contabile este realizat prin intermediul principiului Activ = Pasiv si a relatiei formale Debit = Credit; - prin calcule complexe permite stabilirea costului de productie, a veniturilor si a rezultatelor; - fundamenteaza strategiile economice viitoare ale firmei, functie de rezultatele obtinute in perioada raportata; permite efectuarea analizelor comparative in timp si in spatiu. Oferta informationala a contabilitatii se circumscrie devizei conform careia productia fara consum nu are sens. Fara o comanda sociala determinata, acest gen de informatie nu ar putea exista. Comitetul pentru Standarde de Contabilitate Internationale (I.A.S.C.) a elaborat cadrul general privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Acest organism apreciaza ca orice situatie financiara trebuie sa raspunda unor necesitati reale de informare a utilizatorilor. Intreprinderi din lumea intreaga apeleaza curent la informatiile contabil-financiare. In acest mod, orice utilizator poate elabora decizii economice pentru: - a hotari cand sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda o investitie de capital; - a evalua gradul de competenta manageriala, inclusiv raspunderile si performantele actului decizional; - a evalua capacitatea intreprinderii de a plati si de a oferi alte beneficii angajatilor sai; - a evalua garantiile pentru creditele intreprinderii; - a determina politicile de impozitare; - a determina profitul si dividendele care pot fi distribuite; - a reglementa activitatea intreprinderilor. Sunt considerati utilizatori ai informatiilor continute in situatiile financiare, in principal inves­titorii, angajatii (sindicatele), managerii, creditorii financiari, furnizorii si creditorii comerciali, clientii, guvernul si institutiile sale (statul), publicul si potentialii investitori. Din cele mentionate anterior deducem ca informatia contabila reprezinta un element fundamental in procesul decizional. Aflata in proces de tranzitie, economia romaneasca trebuie sa se raporteze constant la valorile catre care aspira. In acest scop este necesara continuarea procesului de armonizare cu normele si standardele internationale de contabilitate. Iata de ce consideram ca actualul demers intreprins de Editura Sedcom Libris pe linia publicarii principalelor reglementari continute in actele normative este nu numai binevenit, ci si absolut necesar. Avem in vedere, in principal, urmatoarele argumente: - disciplinarea vietii economice, introducerea ordinei si transparentei in toate segmentele acesteia reprezinta un deziderat de stricta actualitate; - calitatea informatiei continute in situatiile financiare depinde nemijlocit de respectarea cu buna credinta a unor norme, conventii si principii continute in aceste reglementari; - desi nimeni nu poate invoca necunoasterea legii, retinem ca orice act normativ trebuie cunoscut ca atare; - eludarea legii nu reprezinta „solutia” agentului economic, ci mai curand drumul periculos catre contraventie, infractiune sau faliment; exista un interes legitim al tuturor utilizatorilor, atat interni, cat si externi, de a accede la informatii inteligibile, relevante, credibile si comparabile. Aceste caracteristici calitative ale situatiilor financiare sunt prezentate detaliat in normele de reglementare continute in prezenta culegere; - republicarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 (in Monitorul Oficial nr. 20 din 20 ianuarie 2000), inclusiv Ordonanta nr. 61/30 august 2001 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii, respectiv Legea 310/22 mai 2002, privind aprobarea ordonantei anterior mentionate, ofera cadrul legal de aplicare si organizare al contabilitatii. Sunt avute in vedere: - entitatile patrimoniale care trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie; - obiectivele realizate prin organizarea contabilitatii; - obligativitatea inregistrarii cronologice si sistematice; - organizarea contabilitatii patrimoniului; - registrele de contabilitate; - bilantul contabil; - contabilitatea trezoreriei finantelor publice, a institutiilor publice si bilantul econo­miei nationale; - contraventii si infractiuni; - dispozitii tranzitorii si finale. -- Ordinul nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armoni­zate cu Directiva a IV?a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial nr. 85/20 februarie 2001 procedeaza la o prezentare explicita a modalitatilor si perioadelor de implementare a acestor prevederi. In continutul acestui act normativ se regasesc de asemenea: - Reglementari privind contabilitatea si situatiile financiare ale intreprinderii; - Planul de conturi general; - Formatul bilantului contului de „Profit si pierdere”, situatiei fluxurilor de trezorerie, situatiei modificarilor capitalului propriu si Notele explicative la situatiile financiare; - Elemente privind pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare; - Limitele care privesc informatia relevanta si credibila; - Structura situatiilor financiare; - Recunosterea principalelor structuri din situatiile financiare: active, datorii, venituri, cheltuieli; - Conceptul de capital si de mentinere a capitalului. - Ordinul nr. 36 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simpli­ficate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 274 bis din 25 aprilie 2002 contine reglementari pertinente cu referire la: Dispozitii generale - aria de aplicabilitate; - organizarea contabilitatii; - situatiile financiare anuale simplificate; - aprobarea, semnarea, depunerea si publicarea situatiilor financiare anuale simplificate. Forma si continutul situatiilor financiare anuale simplificate structura situatiilor financiare anuale simplificate; - principii contabile; - tratamente contabile; - prevederi referitoare la bilant; - prevederi referitoare la contul de profit si pierdere; - politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate; - dispozitii speciale privind microintreprinderile. Planul de conturi general - Formatul situatiilor financiare anuale simplificate si exemple de prezentare a notelor explicative; bilantul; - contul de profit si pierdere; - situatia fluxurilor de trezorerie – exemplu de prezentare; - notele explicative la situatiile financiare anuale simplificate – exemple de prezentare; Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile. Apreciem deosebit de inspirata includerea in continutul aceluiasi act normativ a unei monografii privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni economice, continuata cu o transpunere a soldurilor conturilor din balanta de verificare incheiata la 31 decembrie 2002 in noul Plan de conturi general. O asemenea abordare analitica exclude evident aparitia unor tratamente contabile diferite pentru situatii similare. Inainte de a incheia randurile noastre, subliniem faptul ca domeniul contabilitatii a creat nu numai o profesie, ci si o mentalitate fundamentata pe ordine, echilibru si prevedere. Rigoarea informatiei contabile este dobandita, in buna masura, prin cunoasterea si aplicarea reglementarilor continute in actele normative. Prezentul material publicat de catre Editura Sedcom Libris sprijina esential aceste deziderate. Contabilitatea poate deveni pentru profesionistul autentic o adevarata arta, o proba a vocatiei si un limbaj formalizat de comunicare in lumea afacerilor. Trebuie sa recunoastem omniprezenta contabilitatii in praxisul economic al tuturor timpurilor, ca realitate obiectiva si nu impusa de cineva. Contabilitatea se autoimpune prin rigoarea si logica economica pe care le exprima si legitimeaza deopotriva. Sa privim contabilitatea si in „adancimile” spiritului, in contextul unor elogioase reflexii pe care minti luminate, uneori geniale, le?au facut la adresa ei, fara a fi contabili sau purtatori ai unor interese mercantile. Renascentistii Leonardo da Vinci sau Luca Paciolo, titanii Göethe sau Eminescu, inginerul Henry Fayol sau viitorologul Johan Galtung, sociologii Karl Marx sau Bertrand de Jouvenel nu au fost contabili. Unii dintre acestia au iluminat cu profunzimea gandirii lor spiritul Europei si al umanitatii. Contabilitatea trebuie inteleasa ca ansamblu de cunostinte (informatii) agregate, fundamentat pe principii si postulate verificate de practica economica. Echilibrele valorice ale contabilitatii domina „spatiul economic”, asa cum „numarul domina universul” (in expresia „dumnezeiescului” Leonardo da Vinci). Sistemul de principii, norme si conventii contabile „asista” producerea unei oferte informatio­nale imperfecte, dar credibile si de neinlocuit! Increderea in afaceri, riscul sau profitabilitatea acestora, credibilitatea partenerului, bonitatea clientului sunt de neconceput fara aportul esential al informatiilor contabilitatii. Este adevarat ca prezenta acestei „ingenioase creatii a spiritului” (am citat opinia lui Göethe despre contabilitate) se manifesta discret, nezgomotos, lipsita de acel ceva „spectaculos”… Din spatele cortinei, contabilitatea ofera cu generozitate „oxigenul” oricarei afaceri: informatia adecvata si relevanta, absolut necesara oricarei identitati patrimoniale. Inclusiv pentru fair-play-ul ei, acela de a spune atat de multe, tacand. Indiscutabil, lumea „tacuta” si rece a cifrelor dispune de aceasta superioara vocatie. „Contabilitatea este cea mai importanta sursa de informare economica a unei natiuni”, subliniaza Oskar Morgenstern. „Aproape toate deciziile economice, continua acelasi autor, au la baza informatia contabila sau derivate ale acesteia”. De la cifrele relevante ale conturilor, care prin reguli precise de functionare exclud arbitrariul si ambiguitatile si pana la sintezele superioare concretizate prin bilant si celelalte situatii financiare strabate rigoarea inspirata de stiinta calculului economic. Importanta contabilitatii rezida in valoarea ei universala, in functionalitatea acesteia pe toate treptele dezvoltarii societatii omenesti. Printr?un sistem de notatii specifice, contabilitatea observa, consemneaza si cuantifica, devenind astfel un reusit mijloc de conducere si orientare a intregii activitati economice. Oricum, in lumea afacerilor, contabilitatea a produs o mutatie esentiala si anume, trecerea de la empirism la rigoare, de la aprecieri arbitrare la adevarul economic si imaginea fidela. Prof. univ. dr. Emil Horomnea Universitatea „Al. I. Cuza”, Iasi