Geografia turismului. Concepte, metode si forme de manifestare spatio-temporala, editia a II-a

De origine engleza, termenul turism, aparut pentru prima data in lucrarea Voyage d'un français en Angleterre a lui G. Simond, s-a impus cu rapiditate in mai toate limbile lumii. Sensul de baza al acestui cuvant francez, intrat de timpuriu in engleza (calatorie de placere), s-a extins asupra unei game variate de activitati economice puse in slujba destinderii si a nevoii de evadare din cotidianul urban, in conditiile cresterii continue a nivelului de trai si a stresului la care organismul uman este supus in contextul civilizatiei industriale. Calatoria este departe de a fi o institutie recenta, mobilitatea constituind o caracteristica esentiala a lumii vii. Ea a urmat indeaproape toate transformarile umanitatii din ultimele milenii. Odata cu dezvoltarea civilizatiei industriale, calatoria capata noi dimensiuni care o disting de deplasarile in scopuri religioase, comerciale sau militare ale triburilor biblice ori ale cavalerilor si pelerinilor medievali. Calatoria a devenit un fenomen in sine, sinonim cu consumatia, timpul liber, comunicarea interculturala. Dimensiunea sa este alta in prezent. Turismul international, care traverseaza frontierele, a luat o amploare economica si sociala derutanta uneori, contradictorie adesea prin complexitatea sa insasi desi nu este decat o infima parte a ansamblului miscarilor de persoane care, dupa Organizatia Mondiala a Turismului, s-ar cifra anual la peste 4 miliarde. Dupa 1945, turismul figureaza printre sectoarele cu cea mai rapida crestere in cadrul economiei mondiale. In anul 2005, numarul turistilor internationali atingea 806 milioane persoane, de 32 ori mai mult ca in 1950 (25,3 milioane, in crestere extrem de rapida, in anul 2004 se inregistrau 762 mil.). Din punctul de vedere al utilizarii capitalului uman, in anul 2000 erau asigurate 255 milioane locuri de munca permanente si sezoniere, pana in anul 2006 fiind prevazute a se crea in acest domeniu alte 130 milioane. Veniturile din turism au crescut chiar mai rapid: 680 miliarde dolari (494 miliarde euro), de 230 de ori mai mult ca in 1950. Aceste cifre sunt usor exagerate pentru ca iau in consideratie toate intrarile la frontiera, inclusiv cele de tranzit si calatoriile de afaceri. In general, dupa 1973 se constata o crestere mai moderata a turismului international, in favoarea celui national. Aceasta explozie din ultimii 50 de ani nu este intamplatoare. Calatoria nu poate fi izolata de contextul uman si social. Ea a fost totdeauna un element important al existentei umane, mai ales la nivelul mentalitatilor. Tendinta de multiplicare a calatoriilor de scurta durata, vizibila in Europa, este un alt factor care a contribuit la aceasta crestere. Totodata, se observa un decalaj tot mai mare intre numarul de sosiri si numarul de innoptari care exprima importanta tranzitului turistic si a resedintelor secundare. Leaganul turismului modern l-au constituit structurile urban-industriale, asa cum s-au dezvoltat ele in Europa Occidentala si in America de Nord, incepand cu 1840. Acumularea unor surplusuri monetare consistente a gasit in „calatoriile de placere“ un mod foarte avantajos de reciclare. Distribuite selectiv la inceput, aceste surplusuri devin accesibile cu timpul maselor, ducand astfel la manifestarea fenomenului turistic contemporan. Economia capitalista de piata a avut un rol cheie in aparitia si dinamica activitatilor legate de turism care au beneficiat in aceasta parte a lumii si de un remarcabil potential uman atat sub aspect cantitativ, dar si calitativ. Exportata peste Atlantic si spre Extremul Orient, „moda“ turistica se impune ca o prezenta obligatorie in structura economica a oricarei societati viitoare. Exista o legatura directa intre timpul liber si activitatile turistice, majoritatea acestora desfasurandu-se in afara timpului acordat muncii (vacante, concedii, week-end-uri etc.). Tendintele actuale converg spre extinderea duratei timpului liber atat ca urmare a diminuarii duratei timpului oficial de lucru, dar si indirect, prin automatizarea unor activitati casnice, mari consumatoare de timp. Turismul nu este singura activitate care incearca sa profite de noul model de organizare a vietii social-economice. Comertul incurajeaza societatea de consum in acelasi scop iar mass-media ofera suficiente alternative impotriva eventualei „plictiseli“. Turismul dispune insa de avantajul oferit de asocierea cu natura, divertismentul si contactul direct cu alte realitati culturale. Turismul a devenit o componenta indispensabila atat pentru sistemul economic modern, marcat de mondializare, cat si pentru noul mod de viata bazat pe consum si dorinta de evadare din cotidian.